Revista Bursa Construcţiilor nr. 8 / 2017

OPINII - ORAŞELE INTELIGENTE ALE ROMÂNIEI ZAC PE HÂRTIE Pe ce loc e Bucureştiul în lumea "smart city"

Mihnea Dumitru Smart City /

Pe ce loc e Bucureştiul în lumea "smart city"
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Urbanizarea şi tehnologizarea accelerată au pus presiuni mari pe administraţiile locale ale oraşelor. Infrastructura şi serviciile publice fac faţă cu greu în multe capitale ale lumii, iar nivelul de viaţă, poluarea şi standardele în scădere ale serviciilor de educaţie şi sănătate cer iniţiative noi, adaptate noului secol. Cele mai dezvoltate oraşe au găsit o soluţie prin tehnologie, în măsura în care o mai buna conectivitate a serviciilor publice ar duce la soluţii mai eficiente pentru traiul zilnic, reducerea bugetelor şi creşterea nivelului de viaţă.

    Conceptul de "smart city" sau de oraş inteligent reprezintă integrarea tehnologiilor cu conexiune la internet în administraţia locală, practic tehnologizarea relaţiei dintre cetăţeni şi oraş. Nu vorbim despre un scop final, ci de o constantă dezvoltare, integrare şi inter-conectivitate a serviciilor oferite de oraş pentru cetăţeni, de transparentizarea actului executiv, la nivel de primării şi de procesarea unei cantităţi imense de date strânse în folosul cetăţenilor. Într-o definiţie mai tehnică, tehnologia comunicării şi informaţiei este integrată cu conceptul de Internet of Things (IoT). IoT reprezintă revoluţia tehnologică de interconectare a diferitelor dispozitive, prin intermediul internetului.

    Un autobuz poate anunţa o staţie de sosirea sa, bazându-se pe informaţiile primite despre trafic, într-un sistem integrat la nivel de primărie. O aplicaţie din telefonul mobil al călătorului poate plăti biletul, iar un site poate monitoriza numărul de curse făcute pentru a-l oferta cu beneficii din folosirea ecologică a transportului urban. Un sms poate informa turistul despre destinaţiile turistice apropiate sau despre locurile de cazare. Senzori în coşurile de gunoi ale oraşului pot crea o hartă pe care s-o urmeze serviciile de resort, ca să eficientizeze consumul de combustibil. Sunt câteva exemple de integrări inteligente ale tehnologiilor aferente.

    Oraşele inteligente, conform unui studiu recent realizat de Bank of America Meryll Lynch, găzduiesc 55% din populaţia lumii, dar produc 85% din PIB-ul global. Investiţiile în dezvoltarea suplimentară a acestora reprezintă o piaţă de 1,7 triliaone de dolari americani. 712 miliarde de dolari vor fi investiţi, la nivel global, numai în infrastructură.

    În această lună va fi organizată conferinţa "Smart Cities of Romania", aflată deja la a treia ediţie. La ediţia trecută, proiectele din mai multe oraşe au fost premiate. Astfel, Oradea a primit premiul "Cea mai activă administraţie locală", iar o serie de firme private, implicate în proiectele aferente, la nivel central şi local, au fost premiate pentru diferite proiecte de resort. Organizatorii îl citează pe Madalin Teodosescu, preşedintele Asociaţiei Oraşelor, care ridică nevoia unei strategii naţionale "smart".

    "Multe dintre oraşele mici au prinse în strategiile de dezvoltare locală componenta de oraş inteligent şi atragerea de finanţări care să sprijine un asemenea tip de dezvoltare, iar dacă acest lucru ar putea să fie sincronizat cu administraţia centrală ar fi un pas bun," a declarat Teodosescu.

    Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a lansat, în luna decembrie a anului trecut, Ghidul Smart City pentru România, aflat în consultare publică. Site-ul MCSI citează ghidul drept un "instrument de evaluare a comunităţilor şi un compendiu de bune practici internaţinale". Oraşul Alba Iulia este prezentat ca proiect pilot pentru 2018, sub egida "cealaltă capitală", cu un orizont de implementare până în 2020. Alba Iulia doreşte să capitalizeze de pe urma Centenarului Marii Uniri.

    "În Alba Iulia avem cel mai dezvoltat program de smart city, fiind şi cel mai sănătos proiect de smart city din România. Avem instituţia centrală, adică Ministerul Comunicaţiilor, care este implicat în proiect, instituţia locală, Primăria Alba Iulia, şi firme care vin cu tehnologii. Este un exemplu de bună practică ce se întâmplă la Alba-Iulia, ceea ce ar trebui multiplicat pe mai multe zone", a declarat Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate. Conform publicaţiei europene Business Review, cu o investiţie de aproximativ 230 de milioane, Alba Iulia ar putea câştiga până la jumătate de miliard de euro, în următorii 35 de ani, iar investiţia aferentă ar fi plătită în primii zece, după implementare.

    Un studiu din 2015 al Universităţii Tehnice din Viena identifică doar Timişoara şi Cluj într-o listă europeană de oraşe inteligente, dar cu scoruri destul de mici. Studiul include nu doar integrarea tehnologică în condiţiile necesare, dar şi factori precum pluralitatea etnică, educaţia pe parcursul vieţii şi deschiderea cetăţenilor în faţa tehnologiilor şi a societăţii. Clujul, spre exemplu, are un scor decent la transportul public "smart", dar este în urmă cu partea de educaţie pe parcursul vieţii. Timişoara are un scor peste zero la conştientizarea problemelor ecologice, multiculturalism şi calitatea aerului, dar minusuri pe tot restul gamei de factori.

    În Bucureşti, conceptul de Smart City se bucură de declaraţii de susţinere din partea autorităţilor. Gabriela Firea a anunţat recent că Primăria Generală se află în faza de "etapele premergătoare pentru încheierea unor acorduri esenţiale astfel încât Bucureşti să devină un oraş smart". Un sistem de management al traficului, implementat în 2007-2009, funcţionează slab spre incoerent. S-a stricat în 2015, iar de atunci este cam pierdut, şi el, în trafic. Conform presei, pe lângă rezolvarea acestei probleme, primăria are în vedere sistemul de bike-sharing, transportul public, sistemele informatice din cadrul PMB şi sistemul pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă la nivelul Municipiului Bucureşti.

    "Atunci când am preluat mandatul de Primar General, aproximativ 100 de intersecţii din cele semaforizate erau integrate într-un sistem de management al traficului care era depăşit ca uzură morală şi fizică şi nu putea să facă faţă sub nici o formă cerinţelor. În acest moment avem un sistem care este adaptat noilor descoperiri în ceea ce priveşte sistemele hardware şi software," a declarat Firea, care a promis o eficientizare cu 20-30% a traficului, în următorii ani.

    Este de menţionat că un proiect de parteneriat între Comunitatea Waze din Romania şi PMB, la nivel de director, ar fi putut include transmiterea datelor din traficul bucureştean mai rapid către serverele Google. Măsura ar fi eficientizat suplimentar traficul, costa zero lei şi ar fi cerut o simplă comunicare oficială, din partea PMB către Google. În mod memorabil, doamna Firea s-a opus măsurii, în timpul campaniei pentru primărie, declarând că va veni cu un plan instituţional, paralel celui propus de Comunitate. 213 intersecţii sunt monitorizate (sunt incluse în sistem, mai bine zis), conform declaraţiilor edilului, din cele 434 existente. Primarul General a inaugurat în iulie un nou sediu pentru Centrul de Management al Traficului, în incinta primăriei.

    "Bucureşti e smart city pentru că cetăţenii sunt smart. În ceea ce priveşte elemente de smart city suntem foarte întârziaţi", a declarat Gabriela Firea.

    Capitala României este pe locul 109 în topul celor mai inteligente oraşe din lume, într-un studiu întocmit de Universitatea din Navara şi citat de Forbes. Este pe locul 62 la managementul public, dar 115 la guvernare, adică resurse există, doar că sunt un management slab. Bucureştiul este pe locul 120 la economie şi 109 la tehnologie. La calitatea mediului, capitala este pe locul 148. Studiul Cities în motion (n.r. - Oraşe în Mişcare) ia în calcul 77 de factori economici şi sociali, dintre care şi factori cu o influenţă mai puţin evidentă, cum ar fi numărul firmelor de arhitectură din oraş sau numărul magazinelor de reparaţii a bicicletelor.

    Conform Forbes, cel mai inteligent oraş este New York. Topul primelor zece mai include Londra, Paris, San Francisco, Boston, Amsterdam, Chicago, Seul, Geneva şi Sydney. Revenind la New York, primăria se pregăteşte pentru revoluţia IoT cu investiţii majore. Peste 7500 de puncte de acces la internet vor fi instalate în "sectoarele" oraşului, ele oferind internet public gratuit. 100 de senzori vor monitoriza calitatea aerului. Din 2010 (deci după Bucureşti), 300 de senzori permit municipalităţii să modifice în timp real semafoarele, în trafic. Senzori instalaţi în 90 de şcoli vor controla lumina în sălile de clasă, pentru a reduce consumul de energie al oraşului. Un program dezvoltat pentru grădiniţe de către urbe permite părinţilor să primească sms-uri, în engleză şi spaniolă, cu privire la calitatea educaţiei din unităţile de învăţământ preşcolar şi ce scoruri au primit acestea de la inspectori. Un sistem integrat permite newyorkezilor să vadă istoricul accidentelor rutiere în care au fost implicaţi pietoni, în ultimii cinci ani, pentru a monitoriza strategia de reducere a accidentelor în oraş.

    Pub

    Opinia Cititorului

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

    Revista BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Materiale

    Preţuri

    Finanţare

    Companii

    Internaţional



    0,1082