Revista Bursa Construcţiilor nr. 2 / 2018

Clădirile din anii "70-"80 sunt mai rezistente la seisme decât imobilele noi

Ramona Radu Materiale /

Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România

Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România

Doar 18 clădiri au fost consolidate în Capitală, în ultimii 18 ani, ne-a declarat, săptămâna trecută, Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR), menţionând că Primăria Capitalei intenţionează ca, în următorii doi ani, să consolideze 15 imobile.

Reporter: Cât de sigure la seism sunt imobilele construite în ultimii ani?

Claudiu Georgescu: Riscul seismic este o realitate pe care nu putem să o contestăm. Problema este cum ne raportăm la acesta. România are legi şi normative speciale pentru clădirile cu risc seismic. Faţă de eurocodurile de proiectare, ţara noastră are o anexă specială, la proiectare, care prevede riscul seismic şi ar fi normal ca tot ce se construieşte să fie în aceşti parametri. Au fost cazuri - dar nu putem să generalizăm pentru că nu există nici probe, nici rapoarte - în care unii constructori au încercat să fenteze, dacă putem spune astfel, prevederile pe care arhitecţii şi inginerii structurişti le-au inclus în proiectele lor, dar au fost relativ foarte puţine pentru că se ştie că trasabilitatea produsului, începând de la material până la construcţie, este foarte clar definită şi în cazul în care se întâmplă ceva, se ştie cine este res­ponsabil.

Reporter: Dar clădirile mai vechi, blocurile din anii 1970-1980?

Claudiu Georgescu: Culmea este că acelea sunt cele mai rezistente, dacă am putea să spunem aşa, întrucât imediat după cutremurul din anul 1977, normativele de construcţii au fost mult îmbunătăţite pentru a face faţă unor asemenea situaţii.

Rămâne problema unor clădiri construite înainte de anii 1940, care au trecut, deja, de secolul trecut, prin două seisme majore şi care ar fi trebuit demolate, după mine, dar unele sunt clădiri de patrimoniu sau în zone protejate istoric.

Clădirile făcute între anii 1960 şi 1970, care din fericire nu sunt foarte înalte, ar putea suporta mai bine seismele.

Problema este locul pe care e amplasat imobilul, fiiindcă în Bucureşti, de exemplu, sunt cinci zone de acceleraţie. Seismul se resimte, aşadar, în cinci feluri diferite, depinzând de structura straturilor de sub zona respectivă.

Zona de acceleraţie atestă cum se comportă solul în perimetrul respectiv raportat la o undă seismică, şi atunci problemele depind de modul în care au fost realizate clădirile.

Reporter: La ce magnitudine ar putea să reziste clădirile dn Bucureşti?

Claudiu Georgescu: La o magnitudine de opt grade pe scara Richter se despică solul, dar la o magnitudine de cinci grade pe scara Richter majoriatea clădirilor din Capitală rezistă fără probleme.

Reporter: Câte clădiri consolidate sunt în Bucureşti?

Claudiu Georgescu: După statistici, în 18 ani, au fost consolidate 18 clădiri, iar primăria intenţionează ca în următorii doi ani să consolideze 15. Aşadar, doamna Firea şi-a propus un program foarte ambiţios, poate prea ambiţios după părerea mea.

Reporter: Cum se prezintă situaţia la nivel naţional? Este similară cu cea din Capitală?

Claudiu Georgescu: Trebuie să judecăm problemele absolut pe plan local. Într-un fel se resimte un cutremur la Iaşi, care este pe o altă falie seismică şi are alt tip de unde seisimice şi în alt fel în Caraş-Severin sau Timiş, unde avem cutremure cu undă verticală care sunt mult mai periculoase chiar şi la intensităţi mai mici (sunt de tipul celor din Italia, dacă ar fi să dăm un exemplu similar).

Reporter: Cum se împleteşte cadrul fiscal cu cel tehnic din domeniul construcţiilor?

Claudiu Georgescu: Cele două se împletesc ca două drumuri paralele, adică, în momentul în care Parlamentul dă o lege în care îi iartă de TVA pe toţi acei constructori care şi-au vândut casele în nume propriu şi bugetul statului pierde nişte miliarde, atunci nu se mai poate discuta despre o analiză între domeniul public şi cel privat.

Mai mult decât atât, pentru toate noile dezvoltări care s-au făcut şi pe care le puteţi vedea în jurul Bucureştiului, facilităţile, inclusiv drumurile, sunt la un nivel extraordinar de mic.

Se iau taxe şi impozite, dar infrastructura locală, mai ales la noile dezvoltări este la pământ, efectiv. O maşină de pompieri şi o ambulanţă nu pot intra, simultan, pe o stradă.

Reporter: Cum e legislaţia de la noi în ţară, comparativ cu cea de la nivelul UE?

Claudiu Georgescu: Legislaţia la noi în ţară este, să spunem, în jur de 75% la nivelul UE. Noi am avut două legi bune, Legea 10 şi Legea 50 (privind calitatea în construcţii şi privind recepţia lucrărilor de construcţii) date în anul 1994 care de abia acum doi sau trei ani au fost modificate în raport cu noile realităţi. (...) Legi am fi avut, partea care ne omoară este cea de normative: multe sunt vechi şi nu mai corespund necesităţilor actuale, şi vă dau un exemplu: ui­taţi-vă câte dintre blocurile noi au rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi aşa mai departe. Mai avem de îmbunătăţit şi la legislaţie.

Reporter: Cum vedeţi sectorul construcţiilor anul acesta?

Claudiu Georgescu: Anul acesta, sectorul construcţiilor va înregistra o creştere de 3,5% faţă de 2017, cu aportul clar al sectorului privat. În privinţa aportului statului nu mă pot exprima, fiindcă niciodată, în ultimii trei ani, investiţiile planificate prin bugetul naţional nu au fost realizate.

Reporter: Ce împiedică sectorul să se dezvolte?

Claudiu Georgescu: Îl împiedică tot, dacă putem spune astfel. Începând cu lipsa forţei de muncă calificată şi a industrializării construcţiilor (am rămas tot la materiale şi la procedee tradiţionale), împrumuturile bancare şi legislaţia mult prea greoaie - ca să obţii o autorizaţie îţi trebuie cel puţin patru-cinci luni, în cel mai fericit caz pentru o construcţie simplă, dar pentru o lucrare mai mare poţi pune un termen de un an de zile în plan în mod sigur.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale !

Revista BURSA Construcţiilor

Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

Locuinţe

Piaţa Imobiliară

Amenajări

Smart City

Preţuri

Finanţare

Investiţii

Perspective

Legea

Companii

Internaţional



0,0928